10 nov. 2017

„Misiunea unui preot român în Ungaria este total altceva decât a unuia în Diaspora” - Interviu cu pr. paroh Ioan Bun de la Micherechi

În urmă cu aproape un sfert de veac, părintele Ioan Bun a fost numit preot misionar în Ungaria, pe seama parohiilor Săcal şi Apateu, începând cu data de 1 septembrie 1993, iar din anul 1996 este preot paroh al bisericii din Micherechi. Cu ocazia împlinirii vârstei rotunde de 60 de ani (pe 4 noiembrie) am stat de vorbă cu părintele Ioan Bun, rugându-l să ne împărtăşească bucuriile şi greutăţile acestei misiuni.

– Părinte Ioan Bun, astăzi împliniţi frumoasa vârstă de 60 de ani şi aveţi aproape un sfert de secol de când sunteţi preot misionar în Ungaria. Vă rog să-mi povestiţi pe scurt despre parcursul dumneavoastră profesional până să veniţi în Ungaria şi cum s-a născut în sufletul dumneavoastră ideea de a veni aici ca preot misionar?

Ziua porţilor deschise la şcoala din Micherechi

Conducerea Şcolii generale din Micherechi invită părinţii interesaţi să participe la ziua porţilor deschise, care va avea loc pe 21 noiembrie, între orele 9.00–11.00. Părinţii vor putea vorbi cu învăţătorii şi profesorii care îi vor ajuta să îşi facă o idee despre cum se desfăşoară activităţile din instituţia de învăţământ şi pot să participe la orele care au loc în ziua respectivă în şcoală.

Pr. Nicolae Bordaşiu, distins cu Crucea Patriarhală, în semn de recunoștință față de apărătorii Ortodoxiei

Foto: basilica.ro

Sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei patriarhale, i-a fost asociată în acest an comemorarea apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului. Câteva momente solemne s-au desfășurat în cadrul Sfintei Liturghii din 27 octombrie 2017, scrie basilica.ro. În cadrul festivităţilor, Patriarhul României, PF Daniel a acordat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române, unor supraviețuitori care au suferit prigoana regimului comunist în România, printre aceştia aflându-se şi pr. Nicolae Bordașiu, de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti, cu vechi rădăcini strămoşeşti în Micherechi.

Conferinţă despre influența Reformației maghiare asupra culturii române

Cu ocazia aniversării a 500 de ani de Reformă Protestantă, Autoguvernarea Românilor din Seghedin împreună cu Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin a organizat în ziua de 28 octombrie o conferiță bilingvă intitulată „Influența Reformației maghiare asupra culturii române”. Evenimentul s-a desfăşurat în Biserica Baptistă din Seghedin, un loc cunoscut pentru tinerii baptişti care şi-au făcut studiile în oraşul de pe Tisa, dar şi pentru românii stabiliţi la Seghedin. Conferinţa finanțată de Comisia Memorială Reformația 500 a fost deschisă pe acordurile fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi, însoţită şi de câţiva tineri membri ai corului adunării.

„Românaşi şi româncuţe”, un proiect pentru copiii de la grădiniţa din Micherechi

Pe 18 septembrie, la Grădiniţa de Naţionalitate Română din Micherechi s-a dat startul unui proiect inedit: 3 zile de sărbătoare (în zilele de 18, 19 şi 20 septembrie) sub denumirea „Românaşi şi româncuţe”, zile de neuitat atât pentru preşcolari cât şi pentru cadrele didactice.
În prima zi, copiii au făcut cunoştinţă cu România prin intermediul unei prezentări PowerPoint, plină cu imagini şi filmuleţe despre frumoasele zone din ţara-mamă, despre portul popular şi despre obiceiurile şi tradiţiile româneşti. Ne-am jucat cu globul pământesc, am identificat poziţia celor două ţări şi am observat că suntem vecini. Tot în această zi am avut musafiri de la şcoală, colegii noştri mai mari care ne-au încântat cu poveştile lor preferate spuse în limba română. Am încheiat ziua în aceeaşi atmosferă de sărbătoare, mâncând clătite, preferatele copiilor.


Vanesa Iurașoc, premiată cu Bursa Şcolară pentru Naționalități

Secretarul de stat pentru naționalitățile din Ungaria, Soltész Miklós, și adjunctul său, Fülöp Attila, au înmânat în ziua de 17 octombrie, la Budapesta, diplomele de merit pentru acei 18 tineri din rândurile naționalităților din țară, care au câștigat Bursa Școlară pentru Naționalități pe următorii doi ani de studii. Din partea românilor, acest premiu i-a fost acordat elevei Vanesa Iurașoc, elevă în clasa a XI-a B la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

În timp ce bisericile din estul Europei stau în ruine, cele din vest se reprofilează

E destul de interesant să credem că bisericile din estul Europei, incluzând pe cele din Ungaria și România, sunt în cea mai bună stare, din această cauză m-am gândit să vă prezint modelul capitalist modern cu termenul de biserică din vestul Europei, prin care se diferă de cele din est.
În timp ce lăcașele noastre de cult stau să cadă sau de mai mulți ani sunt în construcții de renovare, altele fiind închise din cauza enoriașilor tot mai puțini sau, în cele mai nefericite cazuri, demolate fără să fi lăsat vreo urmă în spate, bisericile din vestul Europei şi unii dintre conducătorii lor au tras o concluzie cât se poate de interesantă, dar totodată neobişnuită în ochii nostri. În loc de a face praf și pulbere din acel loc destinat închinării și pentru a se menține financiar, aceștia au format „biserica modernă”, cea transformată de exemplu în: restaurant, pub, berărie, care să folosească ca loc de distracție, unele dintre ele având un loc special și separat destinat închinării enoriașilor, altele din nefericire neavând acest privilegiu, ulterior pierzându-și scopul intițial pentru care a fost ridicată. Trist, dar cu totul adevărat.

O actriţă căsătorită cu teatrul, care cochetează cu filmul și televiziunea

Diana Cavaliotti este una dintre cele mai populare actriţe tinere din România. În cariera sa nu mai lungă de un deceniu a lucrat cu o bună parte a regizorilor de film. La 21 de ani a jucat rolul Gertrudei din Hamlet. Diana Cavaliotti s-a aflat la Budapesta pe 10 octombrie, când a participat la deschiderea oficială a celei de a 12-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc din capitala Ungariei. Este una dintre cele mai populare actrițe din România. Îi place să spună despre sine că s-a măritat cu teatrul şi are niște aventuri cu filmul.



Excursie de toamnă în România

Este ora 5 și jumătate dimineața, ziua de 16 octombrie, anul 2017. Ceasul sună la mai mulți, care mergem în excursie în România.Trebuie să ne trezim, pentru că astăzi avem de mers mai multe sute de kilometri. Grupul nostru, format din turiști, membri ai comunităţii românilor din Ungaria, este alcătuit din 17 de persoane. Programul nostru s-a realizat în organizarea Autoguvernării Româneşti din Szentendre.
Ne întălnim la „Népliget” și nu peste mult timp fiecare avem deja locurile ocupate. Ori lângă geam, ori – care așa vrea – mai spre fața microbuzului.


1 nov. 2017

Cât, ce și în ce limbă cuvântă naţionalităţile în Parlamentul de la Budapesta?

Revista ştiinţifică trimestrială REGIO, editată de Institutul de Cercetare a Naţionalităţilor din cadrul Academiei Maghiare de Ştiinţe a publicat în numărul 3/2017 un studiu referitor la influenţa purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor asupra ordinii de zi a Parlamentului de la Budapesta. Articolul semnat de politologul M. Balázs Ágnes, cu titlul „Szólnak a szószólók?” („Cuvântă purtătorii de cuvânt?”) trage câteva concluzii care ar putea da de gândit pentru alegerile viitoare: în marea majoritate a cazurilor o problemă este mai degrabă rezolvată atunci când ajunge în competenţa unui parlamentar cu origini de naţionalitate, decât de către un purtător de cuvânt care nu are drept de vot; interpelările purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor sunt foarte reduse la număr, fapt care se datorează şi restricțiilor referitoare la posibilitatea acestora de a lua cuvântul doar când e vorba de vreun subiect legat direct de naţionalităţi. Odată cu apariţia instituţiei purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor au crescut în primul rând cheltuielile bugetare necesare acestei comisii de parlamentari.

Placă memorială Ana Crişan, la Otlaca-Pustă

Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi”, împreună cu Autoguvernarea Românească din Otlaca-Pustă organizează în ziua de 10 noiembrie, de la ora 14.00, ceremonia de dezvelire a unei plăci comemorative dedicate doamnei Ana Crişan, profesoară şi poetă născută într-o familie românească din Otlaca-Pustă. Placa va fi aşezată alături de cea a povestitorului satului, Mihai Purdi, pe peretele Casei de Cultură din Otlaca. Evenimentul va fi urmat de o mică recepţie, la Casa de Cultură. 

Audienţă publică la AŢRU

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria va ţine pe 9 noiembrie, de la ora 13.30, o audienţă publică la care pot participa toţi cei interesaţi. Şedinţa va avea loc la sediul AŢRU din Jula, de pe strada Eminescu, nr. 1. Conform legilor în vigoare, toate autoguvernările minoritare din Ungaria sunt obligate să ţină audienţe publice minimum o dată pe an.

Zile metodice la instituții de învățământ românesc din Ungaria

Grădinița și Școala Generală „Lucian Magdu” din Bătania, instituție model a Oficiului pentru Învățământ din Budapesta a organizat o Zi metodică pentru educatoare și educatori de naționalitate română, în cadrul Zilelor pedagogice de naționalitate, publicată de Centrul Pedagogic pentru Naționalități. Evenimentul a avut loc în după amiaza zilei de 18 octombrie. Tema întâlnirii a fost „Toamna – pregătirea planului tematic”.

Serbarea toamnei la copiii din Bătania

Cum toamna se apropie de sfârşit, copilaşii şi educatoarele Grădiniţei Româneşti din Bătania au pregătit un frumos program artistic în cinstea toamnei, anotimp care ne-a răsfăţat cu atâta frumuseţe şi bogăţie. Serbarea a avut loc în după amiaza zilei de vineri, 20 octombrie.
În cadrul serbării, copiii au avut ocazia să le prezinte invitaţilor şi părinţilor un program artistic alcătuit din cântece, poezii şi dans. Copiilor le place să reproducă natura, să-şi vadă expuse lucrările, să îşi arate cu mândrie realizările tuturor celor care sunt în preajma lor – prieteni, cadre didactice şi părinţi – indiferent de vârsta lor.

Au fost decernate bursele şcolare pentru naţionalităţi pe anul 2017

Foto: Gohér Krisztina
Secretarul de stat pentru naţionalităţile din Ungaria, Soltész Miklós, şi adjunctul său, Fülöp Attila, au înmânat în ziua de 17 octombrie, la Budapesta, diplomele de merit pentru acei 18 tineri din rândurile naţionalităţilor din ţară, care au câştigat Bursa Şcolară pentru Naţionalităţi pe următorii doi ani de studii. Din partea românilor, acest premiu l-a primit elevei Vanesa Iuraşoc, de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.
Secretarul de stat a evidenţiat că, de la înfiinţarea sa din anul 2011 şi până azi, 101 elevi de naţionalitate au beneficiat de această bursă. Azi, în instituţiile de învăţământ ale naţionalităţilor din Ungaria învaţă peste 15.000 de elevi. Această bursă îi poate ajuta pe tinerii de naţionalitate să-şi atingă scopurile. Bursa câştigată totodată este şi un merit al profesorilor care predau la aceste şcoli, deoarece ei sunt cei care îi ajută pe tineri să obţină aceste burse, a mai spus politicianul maghiar.
Prin bursa şcolară, care se acordă timp de doi ani, Guvernul Maghiar doreşte să conştientizeze în aceşti tineri responsabilitatea faţă de reprezentarea în mod demn a comunităţilor cărora aparţin şi a ţării lor.

E.Ş.

Evenimente culturale şi tradiţionale româneşti la şcoala românească din Jula

În zilele de 12–13 octombrie, elevii de la Şcoala generală şi Liceul românesc „N. Bălcescu” din Jula, şi-au desfăşurat activităţile într-o atmosferă specială trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Copii veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesori dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context aparte au participat în cele două zile la acţiuni culturale româneşti, ateliere de lectură, ateliere creative.

„Desenul mă face să mă simt eu însămi…”

Ştefania Ana Bedreag este o tânără de 17 ani, elevă în anul trei la Liceul „Nicoale Bălcescu” din Jula, căreia îi place să deseneze. Sub penelul Ştefaniei, poveştile şi lumea fantastică puse pe coala de desen prind viaţă în noi şi interesante forme. Este o lume în care fiecare copil şi chiar adult şi-ar dori să păşească. Experienţa ei în lumea desenului a început încă în copilărie, cu obişnuitele desene ale vârstei copilăreşti. Ştefania este originară din Arad, România, însă de când a început liceul la Jula, familia sa s-a mutat în Ungaria şi trăiesc aici. Ştefania mai are doi fraţi mai mici, o fetiţă şi un băieţel, pe care îi găsim în diferite desene ale sale.

Colaborare interinstituţională între Seghedin şi Vârşeţ

Întâlnire în baza acordului de parteneriat între Catedra de limba română din Seghedin şi Școala de Înalte Studii pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț, Republica Serbia

Activitatea vastă a Catedrei de limba română a Universității din Seghedin este cunoscută atât în comunităţile româneşti din Ungaria cât şi, mai nou, comunităţii româneşti din Vârşeţ, Republica Serbia. Miercuri, 18 octombrie, o delegaţie din cadrul Catedrei de limba română din orașul Seghedin a onorat cu prezenţa invitaţia adresată de partenerii din Serbia, de la Școala de Înalte Studii pentru Educatori „Mihailo Palov” aflată în localitatea Vârșeț.

O zi dedicată doamnelor, scriitoarelor, poetelor şi muzelor la Liceul „N. Bălcescu” din Jula

Întâmplător sau nu, ziua de 12 octombrie nu a fost una obişnuită în viaţa şcolii româneşti din Jula, deoarece a cuprins două evenimente „literare” în centrul cărora au stat doamnele, scriitoarele, poetele şi muzele literare. În miezul zilei, în cadrul unei ore extraordinare, ţinute în sala mare a Centrului Cultural Românesc, elevii liceului au putut asculta o prelegere a prof. univ. dr. habil Florin Cioban, lector de limba română la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta, despre „Marile doamne ale literaturii române”, iar după amiază, în sala-cupolă a aceluiaşi centru a avut loc lansarea, pentru publicul din Jula, a volumului „Doamnele au vreme. Povestiri ale româncelor din Ungaria la începutul secolului XXI”.

Erkel – fără frontiere, la Jula

Oraşele înfrăţite Jula şi Arad prezintă
Erkel – fără frontiere


Compoziţiile lui Erkel Ferenc vor fi prezentate de artişti muzicieni din Jula şi Arad pe scena Sălii Vigadó

Data: 7 noiembrie 2017, între orele 17.30 şi 19.30

Vor evolua:
Orchestra de cameră a Filarmonicii din Arad
Corul mixt „Erkel Ferenc” din Jula
Şcoala de muzică „Erkel Ferenc” din Jula
Corul de operă „István Király” din Budapesta


Ziua Culturală, festivalul de tradiții al românilor din Ungaria

Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit sâmbătă, 21 octombrie o nouă ediție a „Zilei Culturale a Românilor din Ungaria”, festivalul de cântec, joc și port popular românesc. Evenimentul dedicat promovării culturii românești la românii din Ungaria a fost inițiat în rândul comunității noastre de către Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, iar de mai bine de două decenii consecutiv este organizat de către Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria.
La Ziua Culturală de anul acesta, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediție, au urcat pe scenă elevi și artiști amatori din aproape toate localitățile în care trăiesc români, iar din România invitatul de onoare a fost Ansamblul folcloric „Valea Mureșului” din Săvârșin, județul Arad.

O zi la şcoala generală românească din Aletea

Într-o zi obişnuită a săptămânii trecute am vizitat şcoala din Aletea, pentru a surprinde momente din viaţa şcolarilor de aici. Am găsit în această şcoală regulă, muncă şi dăruire, copii veseli şi pedagogi activi. Prima imagine care te întâmpină în holul îngust al şcolii este expoziţia etnografică de la intrare, cu piese de uz casnic şi port popular al românilor din localitate. O altă imagine care mi-a atras atenţia a fost expoziţia de mănăstiri şi biserici româneşti, care ilustrează casa scărilor.
Conform celor spuse de către şeful instituţiei, directorul Petru Selejan, anul acesta, şcoala din Aletea are un număr deosebit de mare de elevi. A ajuns la un record de 82 de elevi, de la numărul total de 16 pe care l-a avut instituţia în anul 2009.

Ziua mulţumirii şi botez nou-testamental în Biserica Baptistă din Micherechi

Luna octombrie a debutat pentru credincioșii baptiști din Micherechi cu sărbătorea Cinei Domnului. În prima duminică a lunii, prin pâine și vin, cei prezenți și-au adus aminte de prețul mântuirii care s-a plătit pentru toți oamenii la crucea de la Golgota de către Fiul Lui Dumnezeu.




Ziua mulțumirii
În cea de a doua duminică, 8 octombrie, Biserica s-a bucurat la sărbătoarea mulțumirii. Cu acest prilej, atât la serviciul de dimineață cât și la cel de după amiază, comunitatea de credincioși a fost vizitată de corul Bisericii Baptiste „Betel” de Satu-Mare, care, împreună cu pastorul Mihai Micula au împodobit sărbătoarea adunării.

Dr. Teodor Bányai, distins cu Medalia Pándy a Spitalului din Jula

Foto: Gyulai Hírlap
În cadrul Zilei Memoriale Pándy de la Spitalul Judeţean din Jula au fost înmânate distincţii celor mai devotaţi medici ai acestei instituţii. Medalia Pándy se acordă anual, începând din anul 1988, acelui medic, care îşi exercită profesia la cel mai înalt nivel, iar prin activitatea lor profesională şi ştiinţifică aduc un renume spitalului din Jula.

Amintiri din anii de liceu de acum o jumătate de veac

În ultima zi din luna septembrie, în fosta şcoală românească din Jula (azi biblioteca orăşenească) s-au adunat foştii elevi ai promoţiei 1963–1967 a Liceului N. Bălcescu din Jula. La întâlnire au participat 15 foşti elevi din totalul de 32, iar diriginte „onorific" a fost rugat să fie domnul Gheorghe Marc, care le-a fost diriginte în şcoala generală. Diriginta acestei clase de liceu, doamna Ana Crişan, de cinci ani nu mai este printre noi, la fel cum şi patru dintre foştii colegi s-au mutat pe lumea cealaltă. După un moment de reculegere, întâlnirea a continuat cu multe-multe amintiri şi povestiri plăcute din anii de liceu şi din experienţele de viaţă...

Conferinţă despre moştenirea comună cu arheologi din Ungaria şi România

Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba a găzduit, pe 12 octombrie, o conferinţă ştiinţifică şi atelier de specialitate intitulat „Moştenirea noastră comună”. La eveniment au participat şi au avut prezentări mai mulţi muzeologi şi arheologi din Ungaria dar şi din Arad şi Oradea. Cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Transfrontaliere Maghiaro-Române face parte din programul Festivalului de Toamnă al Muzeelor, şi este finanţat de către Fundul Cultural Naţional din Ungaria. Conferinţa a fost deschisă şi moderată de către arheologul Medgyesi Pál, director adjunct al Muzeului din Bichişciaba şi de viceprimarul oraşului Bichişciaba, Kiss Tibor. Tema principală a conferinţei din acest an a fost arheologia, iar cel care a făcut posibil ca toate comunicările să fie înţelese în ambele limbi, română şi maghiară, a fost translatorul de specialitate, arheologul Nándor Mihálka din Oradea. Curatorul evenimentului a fost etnografa Emilia Martin, director ştiinţific la Muzeul „Munkácsy” din Bichişciaba.

Festivalul de promovarea tradiţiilor româneşti „La obârşii, la izvor”, ediţia a X-a

Duminică, 15 octombrie, numeroşi credincioşi români din Jula, precum şi de la celelalte parohii ortodoxe româneşti din Ungaria, au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria şi de un grup de clerici din România şi Ungaria, urmată apoi după amiază de cea de-a X-a ediţie a festivalului de folclor „La obârşii, la izvor”. Sfânta Liturghie a fost oficiată în Catedrala Episcopală cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” din Jula.

Casă de vânzare la Jula

Casă de vânzare confortabilă, primitoare, călduroasă, într-o zonă liniştită a oraşului Gyula, la Vareu, în apropierea imediată a Castelului Almásy. Clădirea are 100 m² şi este construită din piatră şi cu clădire anexă locuibilă cu confort. Adresa: Gyula, str. Darvas J., nr. 21. Pentru amânunte puteţi suna (în limba maghiară) la numărul de telefon 06-30/5878444, sau vă puteţi interesa (în limba română) la numărul redacţiei noastre.

Biserica Sf. Parascheva din Jula a îmbrăcat haina nouă a resfinţirii

Sfânta Parascheva, cea mai populară între sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României, a fost sărbătorită la sfârşitul săptămânii şi la românii din Jula. Peste două sute de biserici de pe cuprinsul României au ca patroană spirituală pe Cuvioasa Parascheva. În Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria o singură biserică o are ocrotitoare pe aceasta, biserica cu hamul „Sfânta Parascheva", din cartierul Oraşul Mic Românesc din Jula.
Biserica a fost construită în anul 1834, iar anul acesta, cu ocazia hramului, la Jula Mică, cum o numesc românii de aici, biserica a fost resfinţită în urma unor ample lucrări de restaurare.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...