20 feb. 2017

Editorial - Românii rezistă în toată lumea

Rezist. Acesta este cuvântul rostit şi scris cel mai mult în ultimele zile atât de către cei din România cât şi de către românii răsfiraţi în toate colţurile lumii. Rezist – cu # (hashtag) sau fără – am văzut scris pe pancartele din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi din toată ţara, la protestele de la Paris sau Budapesta, pe conturile de Facebook ale miilor de români, scris pe salatele de boef sau pe cozonacii celor mai înflăcărate bucătărese românce, dar până şi un actor maghiar din România a intrat pe covorul roşu al festivalului BAFTA afişând mesajul: rezist. Un cuvânt ce se înţelege în aproape toate limbile, având la bază latinul resistere.

Bucuria de a dărui îi uneşte pe micherecheni

O iniţiativă foarte interesantă a avut loc sâmbăta trecută, 11 februarie, la Micherechi, când localnicii au fost invitaţi la o serată de mulţumire pentru a evoca numeroasele acte de caritate pe care le-au făcut în ultimii 10 ani pentru familiile sărace din România. Am relatat şi noi an de an, în paginile revistei noastre, despre tonele de donaţii adunate de către micherecheni şi dăruite, în prag de Crăciun, pentru copii şi bătrâni sau familii nevoiaşe din România. Alături de micherecheni au sărbătorit şi câţiva prieteni maghiari din Şercad, care s-au oferit şi ei să ajute, iar invitaţii speciali ai serii a fost un grup de tineri de la Casa de Copii din Salonta şi directorul lor domnul Makai István.

Joc românesc la Micherechi

În seara zilei de 25 februarie, la Casa de Cultură din Micherechi va avea loc un Joc românesc, cu dansuri şi cântece populare. Vor evolua: Ansamblul „Körös” din Jula şi Păstrătorii de tradiţii „Gheorghe Nistor” din Micherechi, soliştii Vasile Papp tatăl şi Vasile Papp fiul. Muzica va fi asigurată de orchestra lui Florin Kodoba din Cluj şi orchestra Patyi Zoltán şi Ioan Kovács. Programul va începe la ora 16.00. Intrarea este gratuită, dar organizatorii îi roagă pe toţi cei ce doresc să participe să-şi anunţe prezenţa.

E.Ş.

„Introducere în cultura, istoria şi limba română”, curs pentru copii la ICR Budapesta

În perioada 7 martie – 27 iunie 2017, la sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta (str. Izsó nr. 5) au loc cursuri de cultură, istorie şi limba română pentru copii (între 3 şi 10 ani).
În cadrul acestor cursuri se va exersa limba română prin jocuri, poezii, cântece, obiceiuri şi datini românești. Se vor proiecta filme scurte, despre istoria şi cultura română, aflate în catalogul Bibliotecii Institutului.
Cursurile vor avea loc săptămânal în spațiul ICR Budapesta, participarea fiind gratuită.
Înscrierile vor avea loc în perioada 14 februarie – 3 martie 2017 prin e-mail la adresa: romankulturalis.intezet@upcmail.hu.

Orarul cursurilor în perioada 7 martie – 27 iunie: în fiecare zi de marţi în intervalul orar 17.30–19.00.

Curs „Art Junior” la ICR Budapesta

Institutul Cultural Român Budapesta inițiază proiectul „ART JUNIOR" care cuprinde cursuri de pictură și desen dedicate exclusiv copiilor. Cursurile se vor desfășura în perioada 10 martie – 9 iunie 2017, participarea fiind gratuită. Înscrierile au loc în perioada 14 februarie – 3 martie 2017 prin e-mail la adresa: romankulturalis.intezet@upcmail.hu.

Orarul cursurilor în perioada 10 martie – 9 iunie: în fiecare zi de vineri în intervalul orar 17.30–19.00.

Antonia Jivan şi Cristofer Paksi, „actori” pe scenă şi în viaţă

Antonia Jivan şi Cristofer Paksi sunt doi tineri români din Ungaria, elevi ai Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula. Cristofer este din Micherechi, iar Antonia este arădeancă, însă de ani buni locuieşte cu familia la Bătania. Fiecare este pasionat şi de altceva în afară de actoria pe care o practică de când au devenit liceeni şi pe care au însuşit-o la „școala de teatru amatori” a liceului. Aici au pe parcursul anului şcolar o dată pe săptămână repetiţii organizate sub îndrumarea regizorului Nora Tiu Chiriac, din Oradea şi prof. Vera Cser, liderul trupei din Jula. De anul trecut, teatrul şi-a îmbogăţit repertoriul cu piesa „Comedia nu există”, de Dumitru Solomon. Aceasta a fost prezentată recent şi la ultimul eveniment organizat la Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, unde cei doi interlocutori ai noştri s-au remarcat prin originalitatea rolurilor jucate.

SPORT: Echipa de fotbal din Micherechi intră în competiţii cu forţe noi

Micherechenii au început prima parte a sezonului din toamna anului trecut în divizia NB III în cel mai miraculos mod, câştigând majoritatea meciurilor. Până la a 13-a etapă au adunat 20 puncte şi au ocupat locul 7 pe tabelul de golaveraj, au câştigat 6 meciuri, 2 remize şi 4 au pierdut. Cel mai important şi mai scump „scalp" a fost cel cu FTC II în deplasare, la care ai noştri au câştigat cu 3-2. Mare păcat că la sfârşitul meciului s-a rănit grav unul din jucătorii buni, Attila Bondar. La ultimele 6 meciuri, numai 1 punct au adunat şi au alunecat până pe locul 12 (din 18 echipe). Problema e că următoarea echipă are 21 puncte şi altele trei echipe au 20 puncte. Ar trebui ca Micherechi să nu piardă meciul cu Bichişciaba ca să nu ajungă în descalificare, iar în cazul în care va câştiga acest meci va urca vreo trei trepte în clasament.

„Ziua blestemată”, un film despre moartea Elisabetei Maniu

În ziua de 2 februarie s-au împlinit 60 de ani de la executarea lui Farkas Mihály şi Elisabeta Maniu, din Jula. După înfrângerea Revoluţiei din 1956, în ziua de 11 decembrie, puterea kadaristă a proclamat statarium pentru ca revoluţia să fie înfrântă definitiv. Conform legii, nu era un criteriu participarea într-o ciocnire armată ca cineva să fie condamnat la moarte. Era suficient să posede arme. Fata de numai 20 de ani, originară dintr-o familie românească, Elisabeta Maniu, a făcut parte dintr-un grup care s-a aliniat la podul de la Vareu, pentru ca să-şi apere familiile de „pufoicarii” care îşi demonstrau forţele pe străzile din Jula. Ridică arme de la cazarma de grăniceri, dar nu are loc nicio confuntare şi în acele câteva ore nu se trage niciun glonţ. După restituirea armelor, mulţi ajung în faţa instanţei şi, împreună cu Farkas Mihály, şi Elisabeta Maniu este judecată şi executată în februarie 1957. Despre evenimentele care trăiesc viu în memoria julanilor, Bubryák István din Seghedin a realizat un film care evocă întâmplările din decembrie 1956 şi consecinţele lor.

16 feb. 2017

Se deschid 10 noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria

La sfârşitul acestei săptămâni, în zilele de 18–19 februarie, se vor deschide 10 noi puncte de trecere a frontierei între România şi Ungaria. Cele 10 puncte de trecere sunt: Nădlac (RO) – Csanádpalota (HU), Peleş (RO) – Zajta (HU), Bercu (RO) – Garbolc (HU), Horea (RO) – Ömböly (HU), Variaşu Mic (RO) – Dombegyház (HU), Grăniceri (RO) – Elek (HU), Cheresig (RO) – Körösnagyharsány (RO), Iarmata Neagră (RO) – Dénesmajor (HU), Roşiori (RO) – Pocsaj (HU), Voivozi (RO) – Bagamér (HU).
Această măsură de traversare a frontierei face parte dintr-un program româno-maghiar pe legături de frontieră rutiere transfrontaliere, construite cu finanţare europeană.
Conform aradon.ro, punctele de trecere din judeţul Arad vor fi deschise după următorul orar:
·         Graniţa dintre Nădlac şi Csanádpalota va fi deschisă în fiecare duminică, între orele 8.00 şi 16.00.
·         Cea dintre Variaşu Mic şi Dombegyház va fi deschisă în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.
·         Punctul de trecere al frontierei dintre Grăniceri şi Elek va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.
·         Iermata Neagră şi Dénesmajor va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 şi 19.00.

Aceste 10 noi puncte de trecere a frontierei româno-ungare vor fi deschise permanent după aderarea României la spaţiul Schengen. Până atunci însă rămân deschise doar în week-end.

10 feb. 2017

Editorial - Cel mai frumos protest din lume

Recunosc: nu am mari experienţe în demonstraţii sau proteste de stradă. M-am născut şi am trăit (până acum) în vremuri de pace, schimbarea sistemului din Ungaria, trecerea de la socialism la democraţie (sau ce ar fi acesta de acum) m-a găsit în băncile facultăţii, Revoluţia Română din 1989, cu toate că geografic a fost foarte aproape, am „trăit-o” doar prin televizor. Cea mai mare adunătură de oameni pe care am văzut-o a fost la un meci de fotbal pe stadionul Steaua din Bucureşti, unde am ajuns din întâmplare, nu pentru că aş fi vreun fan. Atunci m-am temut. Mi-a fost frică de mulţimea de oameni, de energia supraîncărcată pe care am simţit-o în jurul meu, abia aşteptam să scap din îmbulzeala din stadion şi apoi din autobuzul plin până la refuz de tot felul de oameni. Credeam că aşa poate să fie şi la un protest. Oameni nervoşi, vehemenţi, îmbulzeală mare, călcat în picioare etc. Şi cum m-am înşelat. Am trăit să văd duminica trecută cel mai frumos protest din lume…

Românii din lume se solidarizează prin proteste - Imnul României a răsunat şi pe străzile din Budapesta

Mai multe imagini aici
Românii din diaspora au protestat duminică, 5 februarie, în semn de solidaritate cu protestele din ţară, în mai multe oraşe, de la capitala Bulgariei, Sofia, la marşul din Chişinău, de la demonstaţiile sutelor de români din Roma, Londra, Bruxelles, Luxemburg, Paris până la Budapesta.

În România au avut loc, în cursul săptămânii trecute şi în weekend, cele mai mari proteste de la revoluţia sângeroasă din 1989, sute de mii de demonstranţi ieşind în stradă în Bucureşti şi în numeroase oraşe pentru a-şi arăta opoziţia faţă de noi legi, care ar afecta lupta anticorupţie.


Duminica trecută şi românii care se află în Budapesta au organizat un protest, în faţa Ambasadei României, ei mobilizându-se pe site-urile de socializare. Printre protestatari au fost şi tineri şi bătrâni, părinţi cu copii în braţe, spunând că îi uneşte dorinţa de a vedea România ca pe „o ţară ca afară”.

Serată de mulţumire la Casa de Cultură din Micherechi


Conferinţă despre familie de pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, în Episcopia Oradea


„Influența lui Brâncuși în arta şi arhitectura secolelor XX–XXI” - Prelegere susținută de sculptorul Ingo Glass la ICR Budapesta

Institutul Cultural Român Budapesta invită publicul la prelegerea „Influenţa lui Brâncuşi în arta şi arhitectura secolelor XX–XXI”, susținută de sculptorul Ingo Glass.
Ingo Glass, autorul volumului „Constantin Brâncuși și influența sa asupra sculpturii secolului al XX-lea”, este invitat frecvent să susțină prelegeri despre influența marelui sculptor român Constantin Brâncuşi asupra artei. Sculptor şi istoric de artă originar din Timişoara, Ingo Glass, unul dintre reprezentanții neoconstructivismului, este un nume care a creat o avangardă în sculptură prin formele inconfundabile.
În perioada 1954–1960 a urmat cursuri de sculptură la Şcoala populară de artă, la clasa profesoarei Elisabeth Popper, care studiase la Viena cu Oskar Hanak, iar în 1967 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (actuala Universitate de Artă şi Design), la clasa lui Artur Vetro. Este unul dintre fondatorii Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi.
În cadrul evenimentului vor fi proiectate imagini care evidențiază tema prelegerii.
Ziua de 19 februarie, data de naștere a marelui sculptor Constantin Brâncuși, a fost declarată, prin lege, în anul 2016, Sărbătoare Națională.

Evenimentul va avea loc vineri, 17 februarie, de la ora 18.30, la sediul ICR Budapesta (str. Izsó nr. 5).

Evanghelizare la baptiştii din Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi vă invită să participaţi la ocazii de evanghelizare după următorul program:
Vineri, 10 februarie 2017, ora 18.00, invitat: pastor Viorel Iuga, preşedintele Cultului Baptist din România
Sâmbătă, 11 februarie 2017, ora 18.00, invitat: pastor Marius Ianc, Jebel
Duminică, 12 februarie 2017, ora 09.00, invitat: pastor Paul Bercea, Ineu
Dumincă, 12 februarie 2017, ora 17.00, invitat: Szabó László, Oradea
Vă aşteptăm cu drag!

P.C.

Seri de evanghelizare la „Betel” din Micherechi

În zilele de 16–18 februarie vor avea loc seri de evanghelizare şi la Biserica Penticostală „Betel” din Micherechi. Sub genericul „Pace şi iertare găseşti doar la Isus Hristos”, în ziua de 16 februarie cuvântul Domnului va fi rostit de Cristian Boariu (Deva) iar programul de închinare va fi condus de Manu Negrea (Arad). Ziua următoare cuvântul va fi rostit de Marcel Opriş (Arad), iar programul de laudă va fi susţinut de tinerii bisericii. Sâmbătă, 18 februarie, invitaţii serii de evanghelizare vor fi Ghiţă Ciobanu (Şcheia, jud. Suceava) şi Grupul de tineri din Vicov (jud. Suceava). În fiecare seară, programul va începe la ora 17.00.

Gala de premiere a concursului de desen pentru copii de naţionalitate

Centrul Pedagogic pentru Naţionalităţi din cadrul Oficiului pentru Învăţământ de la Budapesta organizează, pe 15 februarie, Gala de premiere a concursului de desen lansat pentru copii şi tineri din rândul celor 13 naţionalităţi din ţară.
Concursul lansat în toamna anului trecut a avut ca scop dezvoltarea creativităţii elevilor de naţionalitate, prezentarea istoriei, geografiei, culturii imateriale, obiceiurilor şi tradiţiilor populare ale naţionalităţilor prin creaţii de artă plastică. La concurs au putut participa toţi copiii care frecventează o instituţie de naţionalitate, în patru categorii: I – grădiniţă, II – şcoala generală, clasele 1–4, III – şcoala generală, clasele 5–8, IV – liceu, clasele 9–12.
În numărul următor vă vom informa despre câştigătorii români ai acestui concurs de desen.

E.Ş.

„Lucrul cu copiii şi schimbarea generaţiilor îi menţine pe dascăli tineri” - Interviu cu Ana Málik din Chitighaz despre ce înseamnă să fii învăţător timp de patru decenii fără întrerupere

De doamna învăţătoare Ana Málik mă leagă amintiri plăcute de pe vremea când am făcut practica mea pedagogică la şcoala din Chitighaz, şi fiind „veterană” în instituţia de învăţământ ea a fost cea la care am apelat pentru ajutor. Profesia de dascăl nu este una chiar uşoară, însă cu siguranţă satisfacţie pe care au învăţătorii văzând evoluţia micilor învăţăcei, nu se compara cu nimic altceva. În primii patru ani de şcoală atât copiii, cât şi părinţii şi învăţătorii trec prin momente grele dar deosebit de frumoase. Despre aceste momente doamna Ana Málik, născută Sabău, care a ieşit anul trecut la pensie după mulţi ani de activitate în învăţământ, la Şcoala generală românească din Chitighaz ne povesteşte cu multă sensibilitate cu simplitate şi modestie, însă cu multă dragoste şi regret după „micii ei prieteni”.


Corespondență culturală - „Despre dragoste și alți demoni”, un spectacol de operă de zile mari

Dragi cititori ai Foii românești,
Dragi iubitori ai operei,
În seara zilei de vineri, 27 ianuarie 2017, am avut onoarea să asist la un important eveniment cultural european. În sala Operei de Stat Ungare, în sala în care au dirijat atâția celebri compozitori precum Wagner, Mahler, Furtvängler, Liszt și mulți alții, și-a dirijat compozitorul Péter Eötvös premiera celei de-a cincea opere intitulată Despre dragoste și alți demoni, prelucrare muzicală a romanului cu același titlu semnat de celebrul scriitor columbian Gabriel Garcia Marquez. Libretul operei a fost scris de un mai vechi colaborator al compozitorului, Kornél Hamvai.

43 de panglici şi tot atâţia absolvenţi cuprinşi de emoţia viitorului

Mai multe imagini aici
O frumoasă manifestare dedicată celor 43 de absolvenţi de clasa a 12-a, de la Liceul românesc “Nicolae Bălcescu” din Jula a avut loc pe 4 februarie, sub genericul “Balul acordării panglicii”. La această serată şi-au luat rămas bun de la colegii şi profesorii lor o generaţie de absolvenţi ai Liceului românesc, uitându-se cu nostalgie în urmă, dar şi cu nădejde şi bucurie spre viitor. Manifestarea organizată de elevii de clasele a 11-a a început prin cuvântul festiv al doamnei Maria Gurzău Czeglédi, directorul instituţiei de învăţământ, care s-a adresat în limbile română şi maghiară absolvenţilor de clasa a 12-a, felicitându-i şi încurajându-i pentru viitor, reamintind şi câteva dintre principiile de bază pe care le-au învăţat în timpul liceului.

7 feb. 2017

Editorial - Să ne facem trasee educaţionale româneşti!

Cărţile turistice scrise în limba română despre Ungaria sau despre capitala ţării, Budapesta, nu pomenesc nicio iotă despre faptul că aici ar trăi sau ar fi trăit vreodată români. Turistul român se plimbă prin Budapesta la fel ca în orice capitală din lume, acele două-trei plăci (cu fosta redacţie a revistei Familia sau care amintesc de Emanuil Gojdu sau Iuliu Todorescu) care amintesc de trecutul românilor în capitala Ungariei le pot găsi doar din întâmplare. Nici în provincie situaţia nu este mult mai bună. La Jula, singurul nostru noroc este că turistul român care, de obicei, vine aici să-şi trateze bolile reumatice la Băile Cetăţii, nu are cum să nu treacă pe lângă Catedrala Ortodoxă Română, deoarece aceasta se află în imediata vecinătate a ştrandului, a castelului şi a cetăţii, principalele puncte de atracţie ale oraşului. În rest, şi aici, prea puţine pliante în limba română fac referire la prezenţa românilor în oraş sau la bogata lor istorie.

Baluri româneşti la Aletea şi Chitighaz

Autoguvernarea Românească, împreună cu membrii Asociaţiei Păstrătorilor de Tradiţii din Aletea organizează o petrecere românească. Astfel, balul românesc cu merinde de anul acesta va avea loc pe 18 februarie, la Căminul Cultural din Aletea, iar muzica va fi asigurată de instrumentişti şi solişti de muzică de petrecere din Macea. Balul va fi deschis la ora 19.00 cu o invitaţie la „joc”, condusă de dansatorii cunoscutului ansamblu aletean. La balul românesc din Aletea sunt aşteptate şi delegaţii din localităţile înfrăţite cu oraşul Aletea, cum sunt: Sântana, Grăniceri, Macea, Sebiş şi Făget, ne-a informat organizatorul Gheorghe Bagy.
*
Tradiţionalul bal românesc cu merinde de la Chitighaz va avea loc pe 25 februarie, la Căminul Cultural din localitate. Gazda evenimentului va fi Autoguvernarea Românească din Chitighaz.

Evanghelizare la baptiştii din Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi vă invită să participaţi la ocazii de evanghelizare după următorul program:
Vineri, 10 februarie 2017, ora 18.00, invitat: pastor Viorel Iuga, preşedintele Cultului Baptist din România
Sâmbătă, 11 februarie 2017, ora 18.00, invitat: pastor Marius Ianc, Jebel
Duminică, 12 februarie 2017, ora 09.00, invitat: pastor Paul Bercea, Ineu
Dumincă, 12 februarie 2017, ora 17.00, invitat: Szabó László, Oradea
Vă aşteptăm cu drag!

P.C.

APEL pentru tineri pasionaţi de fotografie

Redacţia săptămânalului „Foaia românească” lansează un apel pentru tinerii români pasionaţi de fotografie în vederea colaborării şi realizării fotografiilor cât mai expresive şi autentice despre comunităţile locale româneşti din Ungaria, despre evenimentele din sânul comunităţii, despre imortalizarea valorilor materiale şi imateriale.
Cei interesaţi sunt rugaţi să-şi trimită datele de contact şi o scurtă prezentare pe emailul redacţiei: foaia@foaia.hu.


Ştefan Oroian şi Adela Kiss, laureați cu premiile de excelență ale ICR Bucureşti

Cea de-a doua ediție a Galei premiilor de excelență pentru românii din comunitățile istorice și-a desemnat câștigătorii, luni, 30 ianuarie, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Teatrul Național din București. Organizat de Institutul Cultural Român (ICR), prin Direcția Români din Afara Granițelor, cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, evenimentul a prilejuit recunoașterea contribuției unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul comunităților românești la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

„Cupa Carnaval”, întrecerea sportivă de la Leucuşhaz

Ca în fiecare an, la sfârşitul lunii februarie, Autoguvernarea Românească din Leucuşhaz, împreună cu Şcoala Generală din localitate şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, organizează întrecerea sportivă „Cupa Carnaval”, la care sunt aşteptaţi tineri iubitori de fotbal de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă limba română. Anul acesta, evenimentul va avea loc pe 28 februarie, cu începere de la ora 8.30 şi se va desfăşura în sala de sport a Şcolii Generale din Leucuşhaz.

Carnaval la grădiniţe

Vineri, 17 februarie, grădiniţa românească din Chitighaz va avea mult aşteptatul bal mascat. Copilaşii îşi vor prezenta în faţa publicului minunatele costume susţinând un program de carnaval. Evenimentul va avea loc la Căminul cultural din localitate, cu începere de al ora 17.00.
*

Pe 22 februarie, la Grădiniţa românească din Jula copilaşii vor avea o petrecere de carnaval în cadrul instituţiei, atât preşcolarii cât şi educatoarele se pregătesc pentru petrecere cu costume haioase. De la carnval nu vor lipsi nici gogoşii gustoşi. 

Unirea Mică sărbătorită la grădiniţa din Micherechi

Preşcolarii grupei mici „Arici” de la Grădiniţa românească din Micherechi, pe 24 ianuarie, au sărbătorit Unirea Mică cu un program special la clasă. Preşcolarii şi educatoarele lor Florica Ruja, Maria Netea Perdi şi Simina Gherţan au desfăşurat o activitate interactivă cu tema „Unirea Principatelor Române”, în care le-au vorbit copiilor despre unirea românilor, despre personalităţi române şi despre România prin intermediul amintirilor pe care le au copiii despre ţara-mamă, din excursiile avute pe parcursul anului trecut în mai multe locuri din zona Bihorului. În final, cei mai mici, îndrumaţi de educatoarele lor au făcut steguleţe tricolore pe care le-au expus în holul grădiniţei.



„Aş fi foarte fericit să devin profesor în satul meu natal…” - Interviu cu Cristian Ardelean, student la Universitatea din Seghedin

Tânărul Cristian Ardelean, originar din Micherechi, este student în anul I la Facultatea de Pedagogie „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin. Interlocutorul nostru ne-a mărturisit că a ales Universitatea din Seghedin pentru că vrea să devină un profesor bine pregătit şi să-i înveţe carte pe copiii de la el din sat. Interviul nostru s-a realizat chiar la finalul primului semestru, pe care Cristian la încheiat cu bine şi se pregăteşte cu mult elan pentru a-şi îndeplini sarcinile la care s-a angajat fiind recent premiat cu o bursă de încurajare.

Amintiri de peste şase decenii

Cititorul nostru însufleţit, Gheorghe Cozma din Bichişciaba, originar din comuna Micherechi, s-a bucurat aşa de mult când a văzut o fotografie veche publicată în numărul 51/2016 al revistei noastre încât s-a aşezat la masa de lucru şi ne-a împărtăşit şi nouă amintirile sale legate de fotografia care înfăţişează clasa a 8-a din anul şcolar 1955/56, de la Micherechi. Domnul Cozma ne destăinuie că fotografia a fost realizată în ziua de 14 iunie 1956, în imagine văzându-se: (în primul rând, şezând, de la stânga la dreapta) profesorii Teodor Bordaş, Teodor Oltean, Róta Pál, Szabó Eszter (diriginte secţia maghiară), Gheorghe Ciotea, directorul şcolii, Dabóczy Klára (diriginte), Ioan Mészáros, Alexandru Goron, Gheorghe Istin; (rândul din mijloc cu fetele) Eva Cozma, Eca Ciotea, Floarea Varga, Ileana Botea, Maria Ruja şi Maria Marc, (secţia maghiară) Szűcs Ilona, Nagy Rózsika; (în spate, băieţii) Gheorghe Benye, Mihai Radici, Ioan Cozma, Teodor Netea, Ioan Iova, Vasile Pater, Gheorghe Boca, Gheorghe Cozma, Gheorghe Ruja, Mihai Pătca, Teodor Buta.

Îi mulţumim lui Gheorghe Cozma pentru aceste precizări, sperăm să se bucure mulţi cititori de ele!

Semne cusute într-o poveste fără sfârşit

Unii oameni îşi dedică întreaga viaţă pasiunii pentru tradiţie. Un exemplu veritabil în acest sens sunt şi doamnele Leonica, Margareta şi Veta din Tismana, trei vecine care toată viaţa au avut o dragoste nemărginită pentru cusut. De ce oare? Pentru simplul fapt că asta au făcut de mici, toată viaţa din asta au trăit, chiar dacă a fost greu, iar tradiţia nu le-a ajutat să se îmbogăţească din asta, ele mărturisesc că vor coase până în ultima zi a vieţii lor. Singura lor dorinţă este ca şi tinerii să iubească acest meşteşug, iar tradiţia din străbuni să nu moară, însă copiii şi nepoţii lor au luat cu toţii calea străinătăţii pentru a căuta o viaţă mai bună.

Ianuarie românesc la Jula

Sub genericul „Ianuarie românesc la Jula”, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a găzduit joi, 26 ianuarie, la sediul său din Jula, o însemnată manifestare aniversară dedicată Unirii Principatelor Române, Zilei Culturii Române şi poetului Mihai Eminescu. Evenimentul a fost organizat de UCRU în colaborare cu Consulatul General al României la Jula şi cu redacţia săptămânalului „Foaia românească”.

1 feb. 2017

Editorial - Poveşti nespuse pentru copiii noştri

Toţi cei care am terminat şcoală românească ştim măcar o singură poezie de Mihai Eminescu. De când Ziua Culturii Române este ziua de naştere a lui Eminescu, 15 ianuarie, vorbim mai mult la fiecare început de an despre poetul nepereche al românilor şi ne amintim de cele învăţate în anii noştri de studii. Cunosc copii din şcolile noastre care când îi întrebi care este poetul lor preferat răspund automat: Eminescu. Dar dacă-i întrebi de ce, habar nu mai au ce să spună. Ştiu doar că Eminescu a scris poezii care trebuie să le înveţe pe de rost, pentru că este obligatoriu, altfel vor avea notă proastă la literatură. Că Eminescu scria poezii despre dragoste, despre codru verde şi despre floare albastră, şi că a fost un poet melancolic care tot timpul era îndrăgostit. Cam atâta ştiu copiii de la şcolile noastre româneşti din Ungaria. Dar că l-ar fi inspirat pe careva ca şi el să scrie poezie nu am auzit niciodată…

În România s-a înfiinţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Guvernul României a înfiinţat, în baza Ordonanţei de Urgenţă OUG nr. 1/2017, Ministerul pentru Românii dePretutindeni (MRP). MRP a preluat prin reorganizare activităţile, personalul şi structurile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni – DPRRP). Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni a trecut de asemenea din subordinea MAE în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Ministru al acestui nou minister este doamna Andreea Păstârnac. Premierul Sorin Grindeanu l-a numit zilele trecute pe Ovidiu Cristian Iane în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Totodată, Cristina Andronic a fost numită subsecretar de stat la acelaşi minister, informează Agerpres.

Gheorghe Marc, opt decenii de viaţă pentru românii din Ungaria

A plecat de mic copil din Micherechi pentru a învăţa, pentru a face mai multe şcoli decât părinţii şi bunicii lui. Mama sa, o femeie foarte bisericoasă, ar fi vrut să-l vadă preot, dar mai târziu, în anii de liceu el şi-a dorit să-l urmeze pe unchiul său şi să devină inginer agrar. Foarte repede şi-a dat seama că meseria asta nu este pentru el, astfel că a devenit profesor de română şi istorie. Gheorghe Marc a îndrăgit foarte mult învăţământul şi şcolarii români din Jula, cu toate că a profesat aici doar 12 ani. Tot restul vieţii şi l-a trăit printre românii din Ungaria, a activat printre ei, i-a reprezentat în Parlament, şi îi adună şi acum lunar pe pensionarii din Jula în cadrul unui club. Un colţ special în inima lui este ocupat de satul natal Micherechi şi de neamurile de acolo, un alt colţ de către neamurile din Săcal pe care i-a primit odată cu nevasta lui de o viaţă precum şi de către toţi românii din Bihorul unguresc, de către cei doi copii şi cei cinci nepoţi cu care se mândreşte. Şi-a trăit toată viaţa particulară şi profesională printre şi pentru românii din Ungaria. La 80 de ani, Gheorghe Marc se simte împlinit dar şi-ar dori ca mica lui comunitate să fie mai activă, mai unită şi încă mult timp românească.

Porturile populare ale naţionalităţilor expuse la Bichişciaba

Centrul Cultural Csabagyöngye din Bichişciaba găzduieşte în aceste zile o expoziţie din porturile populare ale naţionalităţilor din judeţul Bichiş. Sunt expuse costume populare din colecţia Uniunii Dansatorilor Populari din Judeţul Bichiş şi fotografii realizate de Kádár Ferkó. Expoziţia care prezintă porturile populare ale ungurilor, slovacilor, românilor, şvabilor, sârbilor şi ţiganilor poate fi vizionată până pe 15 februarie.

Organizatorii deja se gândesc la continuarea acestui proiect, care are putea deveni o expoziţie itinerantă, iar pentru dezvoltatea materialului expus solicită şi ajutorul populaţiei. Costume populare sau fotografii vechi pot fi donate organizatorilor la adresa strada Luther nr. 6 din Bichişciaba.

Alexandru Gaál (1920–2017)

Alexandru Gaál, cel mai longeviv abonat şi cititor al revistei noastre, a încetat din viaţă la sfârşitul săptămânii trecute, la vârsta de 97 de ani.
Născut pe 14 martie 1920, la Săcal, părinţii lui ţărani muncitori, Ioan Gaál şi Maria Gaál Karácsony, au sădit în sufletul lui Alexandru şi al fratelui său mai mic Ioan, dragostea faţă de muncă şi de frumos şi, nu în ultimul rând, dragostea fată de Dumnezeu. Alexandru Gaál a fost un om de omenie, stimat de consăteni, un ţăran muncitor, a contribuit prin funcţiile pe care le-a avut în satul său natal la dezvoltarea localităţii. În tinereţe a fost prizonier pe frontul din Rusia, întors acasă s-a căsătorit cu Maria Gitye, cu care a trăit împreună 66 de ani. Au crescut două fete, pe Elena şi Clara, din partea cărora le-au mângâiat bătrâneţile 4 nepoţi şi 7 strănepoţi. În anii 1950, Alexandru Gaál a fost şi membru delegat în Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria cu sediul la Jula, unde a reprezentat cu cinste românimea din Bihorul unguresc.

A fost condus pe ultimul drum de familie şi cunoscuţi, miercuri, 25 ianuarie, şi aşezat la loc de odihnă în cimitirul ortodox din Săcal. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică!

Cenaclu despre cultură şi istorie românească la Seghedin

În data de 19 ianuarie 2017, consulul general Ioan Fodoreanu, a organizat o masă rotundă dedicată marcării Zilei Culturii Române şi a Unirii Principatelor Române. Au fost invitaţi să susţină prelegeri, domnul profesor dr. Gheorghe Petruşan, doamna conf. univ. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, doamna profesoară Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii Judeţene Bihor, domnul conf. univ. Gabriel Moisa, de la Universitatea din Oradea, doamna Maria Gavra, lector la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin. După ce consulul general a salutat invitaţii, domnul profesor Gheorghe Petruşan a susţinut prelegerea cu titlul Rolul lui Mihail Kogălniceanu în istoria românilor, doamna conferenţiar universitar Mihaela Bucin, a susţinut prelegerea cu titlul 300 de ani de la Reforma Protestantă – Introducerea serviciului bisericesc în limba română în Transilvania, doamna profesoară Ligia Mirişan a susţinut prelegerea cu titlul Caragiale şi lumea lui – personajul „in presentia” şi personajul „in absentia” în creaţia autorului, domnul conf. univ Gabriel Moisa a susţinut prelegerea cu titlul Semnificaţia zilei de 24 Ianuarie în istoria românilor, iar doamna lector Maria Gavra a ţinut prelegerea cu titlul Doamna Elena Cuza – un destin asumat. În încheiere, consulul general a susţinut prelegerea cu titlul Teme filozofice fundamentale în poezia lui Ion Barbu. După fiecare prelegere au avut loc lungi discuţii şi comentarii. Prelegerile vor fi publicate în revista Convieţuirea, revista românilor din Seghedin.

Ioan Fodoreanu, Consul general

Un student român de la Catedra de română din Seghedin beneficiază de bursa de 100 de euro oferită de Corbii Albi

Corbii Albi (portal de contact român-maghiar din România) au sărbătorit Ziua Culturii Române la Catedra de Română a Universităţii din Seghedin, iniţiind dialoguri constructive cu pedagogii catedrei, respectiv cu reprezentanţii românilor din Ungaria pe tema fenomenului minoritar, prezentând Antologia Corbii Albi 2015 şi abordând aspecte puțin cunoscute despre traducerile în limba maghiară ale unor poezii de Eminescu. Momentul culminant al acestei manifestări inedite a fost înmânarea de către Corbii Albi a diplomei de fidelitate „Sunt român din Ungaria” studentului român din Micherechi, Cristian Ardelean, un viitor profesor de română şi maghiară, oferându-i o bursă lunară de 100 euro pentru a-l încuraja să-și păstreze identitatea culturală și națională, scrie corbiialbi.ro.

Admiraţie şi nostalgie la o repetiţie de dansuri populare din Micherechi

Cei care trec joi seara, între orele 18 şi 20, prin faţa căminului cultural din Micherechi aud ritmuri de muzică populară românească, colorate cu strigăturile fetelor şi cu ropotele feciorescului, iar cei curioşi dacă intră pot vedea copii şi tineri între 10–16 ani cum „fură” moştenirea strămoşilor de la instructorul Vasile Papp. Joia trecută am avut bucuria să particip la repetiţia tinerilor de la Echipa păstrătorilor de tradiţii „Gheorghe Nistor”, dar curiozitatea mea de la început repede s-a transformat într-un sentiment nostalgic, unul de călătorie în timp.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...