21 mar. 2018

Concert STELA BOTEZ la Jula




Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Arad, Centrului Municipal de Cultură Arad, Bibliotecii Judeţene „A.D.Xenopol” Arad şi Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Arad vă invită cu mult drag la evenimentul

„Ești floare de dor, Basarabie”
(Centenarul Unirii Basarabiei cu România)

În program:
-       Prelegeri despre momentul istoric de la 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România
-       Concert STELA BOTEZ, „fata cu cobza” din Basarabia

Data: duminică, 25 martie, ora 17.00
Locul: sediul Uniunii Culturale (Jula, str. Gh. Doja nr. 8)

Intrarea este liberă!


STELA BOTEZ, „fata cu cobza”, cum o cunoaşte toată lumea, s-a născut pe 11 septembrie 1989, în inima Codrilor Tigheciului din satul Pleșeni, Republica Moldova. Acolo a copilărit și a cântat pentru prima oară pe scăunelul de la grădinița din sat, așa susținea primele concerte în fața copiilor și a educatoarelor. A fost o elevă sârguincioasă la școală și a combinat cu succes orele de muzică de la Școala de Arte pentru copii cu temele de la română și concertele din cadrul sărbătorilor locale. A urmat studii de pedagogie muzicală la Colegiul din Cahul, iar atunci când a venit momentul să își ia zborul din cuibul părintesc, Stela Botez s-a înscris la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Stela Botez, „fata cu cobza” este unică datorită acestui instrument. Proiectul ei înseamnă cântece vechi arhaice, ,,folclor virgin”, cum le mai spune Stela, interpretate doar voce – cobză. Este o interpretă cu multă inspirație. Îi place să scrie texte și melodii și se simte împlinită atunci când își cântă propriile trăiri sufletești.



Aici puteţi asculta melodii de Stela Botez:





„Portrete din Jula” văzute prin ochii Adelei Kiss


Galeria Centrului Cultural „Erkel Ferenc” din Jula găzduieşte în aceste zile o nouă expoziţie a tinerei artiste Adela Kiss, care a adus în faţa publicului portrete ale unor personalităţi binecunoscute în oraş, cum sunt pictorii Gheorghe Cohan şi Rozalia Koszta, compozitorul Erkel Ferenc, etnomuzicologul Halmos Béla, poetul Simonyi Imre şi, poate cel mai drag sufletului românilor din Jula, dascălul Teodor Oltean. La vernisajul din 9 martie a expoziţiei „Portrete din Jula” s-au adunat mulţi admiratori ai activităţii graficienei Adela Kiss, absolventă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi a Academiei de Artă „Ion Andreescu” din Cluj. Expoziţia poate fi văzută până pe 6 aprilie.




Concurs de religie online pentru elevi români din Ungaria


Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, un grup de 6 elevi de la Școala Generală Românească din Micherechi și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, pregătiți sub îndrumarea Părintelui Protosinghel Visarion Tuderici, Secretar Eparhial și profesorul lor de religie și alți 10 elevi de la Școala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania, pregătiți de Părintele Paroh Marius Vidican, au participat sâmbătă, 10 martie, la concursul de religie online intitulat „Alături de Hristos în Europa secolului XXI” și organizat de Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, împreună cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Campanie AŢRU pentru alegerile parlamentare minoritare din Ungaria


Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat prima întâlnire de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie a.c. în ziua de joi, 8 martie, în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula. În faţa unui public numeric destul de redus, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament în perioada 2014–2018, Traian Kreszta, a făcut un fel de dare de seamă despre activitatea pe care a depus-o în anii trecuţi, punând cel mai mare accent pe asigurarea fondurilor pentru funcţionarea în condiţii cât mai bune a şcolilor şi grădiniţelor româneşti (de la Jula, Bătania, Aletea, Chitighaz, Săcal-Bedeu) preluate de AŢRU şi vorbind despre un plan important din viitorul apropiat, şi anume, construirea unor noi săli de sport pentru şcolile din Bătania şi Chitighaz. În discursul său, ţinut la început în limba română, continuat apoi în limba maghiară, Traian Kreszta, care a fost preşedintele Autoguvernării pe Ţară timp de 16 ani, în perioada 1998–2014, şi care conduce şi acum lista cu şapte candidaţi a AŢRU pentru alegerile parlamentare din Ungaria, a spus că într-un fel este mai bine că naţionalităţile din Ungaria au fiecare doar câte un purtător de cuvânt (fără drept de vot) în Parlament, şi nu un deputat cu drepturi depline, pentru că în acest fel cei 13 reprezentanţi ai naţionalităţilor nu pot fi manipulaţi de partidele politice maghiare. 
Kreszta mai este de părere că limba şi identitatea românească numai în acele instituţii de învăţământ pot fi păstrate şi întărite, care aparţin AŢRU, referindu-se aici concret la cazul şcolii din Micherechi, care nu aparţine „marii familii” a AŢRU. În programul electoral al listei AŢRU s-a pus un accent mai mare pe investiţii în clădiri (construcţii noi la şcoli şi grăniniţe, renovări la casa-muzeu de la Chitighaz), decât în subiecte legate de viitorul identitar al comunităţii istorice româneşti din Ungaria, aspecte legate de păstrarea limbii materne româneşti sau păstrarea valorilor culturale româneşti din Ungaria.
Preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, cel care ocupă locul 2 pe lista AŢRU, a spus la forum că se poate lăuda cu o colaborare foarte bună între AŢRU şi actualul purtător de cuvânt Traian Kreszta, şi a vorbit despre importanţa mersului la vot în ziua de 8 aprilie, „ca să demonstrăm că suntem o comunitate viabilă în Ungaria”. Vorbitorii au încercat să-i convingă pe toţi cei circa 25 de participanţi la forum (dintre care şase au fost candidaţii de pe listă, ceilalţi fiind angajaţi ai instituţiilor AŢRU sau membri ai Clubului Pensionarilor Români din Jula) să se înscrie în registrul electoral românesc şi pe 8 aprilie să nu voteze partidele politice maghiare ci lista românească a AŢRU.
Înscrierile se pot face până vineri, 23 martie. Până la încheierea ediţiei noastre, au fost înregistrate 843 de persoane pentru a putea vota lista AŢRU.
Forumul electoral de la Jula s-a încheiat cu împărţirea unor obiecte de propagandă (pixuri, căni, umbrele şi tricouri cu sigla AŢRU şi în culorile roşu, galben sau albastru) şi cu o recepţie.
E.Ş.

Gânduri de la tineri despre limbă, credinţă, identitate


Andrei Sebastian Csiplo, absolvent al Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi-a provocat două fost colege, pe Bettina Puiu şi pe Estera Gherman din Micherechi (ei toţi trei fiind acum studenţi în România) să-şi scrie părerile despre importanţa limbii române în viaţa lor, despre relaţiile lor cu România, cu cultura românească, despre credinţă şi despre probleme identitare. Iată părerile fetelor…

Bettina Puiu:
Limba română este o oglindă, care reflectă întreaga istorie a neamului din care facem parte cu toate bucuriile, biruinţele, înfrângerile, victoriile trăite cu toate visele realizate şi speranţele spulberate. România este locul unde mă simt ca acasă, iar limba română este limba mea maternă, chiar dacă locuiesc în Ungaria cu familia mea. Sunt recunoscătoare părinţilor mei pentru faptul că încă de mic copil au vorbit cu mine româneşte şi, totodată, datorită parţial şi lor sunt la facultate în România, alegând specializarea română-engleză. Datorită acestui fapt doresc să fiu pentru generaţiile viitoare ce au fost şi profesorii şi părinţii mei pentru mine. Deşi în zilele noastre tot mai puţini copii moştenesc limba, din păcate… De ce? Bună întrebare. Tinerii în prezent pun alte lucruri pe primul plan, ei consideră că nu este prea important să vorbească şi să studieze limba, şi din această cauză limba română îşi pierde valoarea iniţială. În opinia mea, cel mai bine ar fi să începem a vorbi româneşte încă de mici copii, pentru că cu timpul să ne familiarizăm cât mai bine cu limba. Eu încerc să vorbesc cât mai mult cu fraţii mei limba română şi este un sentiment cu adevărat minunat când îi aud vorbindu-se între ei româneşte, uneori şi micherecheneşte. Nimeni nu se naşte învăţat. Dar cu răbdare, multă dăruire şi cu puţin efort poţi să ajungi la un nivel înalt. E important să nu uităm faptul că rădăcinile noastre sunt româneşti, nu ne putem dezice românismul nostru de pe o zi pe alta. Aş dori ca în viitor să vorbim cât mai mult româneşte, să ne păstrăm tradiţiile şi să fim capabili de a ne exprima liber şi corect în limba maternă daruită şi transmisă cu mari eforturi de către strămoşii noştri din vremuri apuse până în prezent. Citatul care pe mine mă caracterizează este din Nichita Stănescu: „Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.”

Estera Gherman:
În viața fiecărui om există decizii mai mari şi mai mici, însă fiecare are o consecință și aduce o schimbare. Este important ca înainte de a decide despre ceva să fim bine informați despre lucrurile care ne stau în față. De obicei, când luăm o decizie mai mare în viața noastră întrebăm mulți oameni. Nu-i așa? Vrem să știm părerea lor, ei ce ar face în locul nostru, cum ar proceda și în final cum ar alege. Toate aceste opinii ne pune pe gânduri, oare așa să fac sau nu…? Şi în ceva măsură ne influențează alegerea noastră decisivă.
Pe oamenii cei mai apropiați îi întrebăm, dar îl întreabăm pe Cel ce știe toate lucrurile? Prin rugăciune putem sta de vorbă cu Domnul Nostru, care ne-a creat și ne cunoaște cel mai bine. El știe de ce lucruri avem nevoie. Răspunsurile le vom primi în diferite forme și vom întelege care este voia Lui. Este ajutorul nostru și avem nevoie ca El să ne lumineze în a decide ce este mai bine pentru noi. Deciziile noastre să le alegem în așa fel ca să nu regretăm ceea ce am ales. Domnul Dumnezeu așteaptă să vorbești cu El, tu ești gata de a sta de vorbă cu El?

La un an după operaţie, Miruna, fetiţa care a „botezat” o asociaţie, este sănătoasă


Asociaţia „Miruna”, înfiinţată anul trecut la Micherechi, are un destin aparte, pe care îl croieşte cu migală, pas cu pas, cu jertfă şi iubire de semeni. Membrii asociaţiei, împreună cu mulţi oameni din Micherechi şi din alte sate şi oraşe din Ungaria, care se alătură în activităţile de caritate, încearcă an de an să se implice în tot mai multe acţiuni, să ajungă la cât mai multe familii sărace. Acţiunile de caritate au început în urmă cu zece ani, iar acum, din luna octombrie a anului trecut se lucreză sub forma organizată a Asociaţiei „Miruna”. Despre cele mai importante activităţi ale acesteia am stat de vorbă cu preşedintele Robert Ruja.

Mărţişor cultural românesc la Jula, cu muzică bună, teatru şi artă fotografică


Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a întâmpinat luna martie cu un program cultural artistic, care a purtat genericul „Mărţişor cultural românesc la  Jula” şi a fost organizat în colaborare cu Consulatul General al României la Jula şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor. Evenimentul a avut loc pe 7 martie, şi s-a dovedit a fi o serată reuşită, ce a inclus teatru, muzică, artă, surprize, toate acestea dedicate domnişoarelor şi doamnelor prezente la eveniment, dar şi tuturor celor care iubesc cultura, arta şi tradiţiile româneşti.

Balul Mărţişorului de la Jula a adus primăvara


Sub genericul „Balul Mărţişorului”, Şcoala generală şi Liceul bilingv „Nicolae Bălcescu” din Jula au organizat sâmbătă, 10 martie, la Centrul Cultural Românesc din oraş, un bal de caritate, un eveniment cultural dedicat sosirii primăverii.
Cuvântul de deschidere i-a aparţinut doamnei Maria Gurzău Czeglédi, care a salutat invitaţii şi a vorbit despre semnificaţiile primăverii şi a simbolurilor care o însoţesc, urând totodată un gând bun şi o primăvară frumoasă tuturor celor prezenţi la ediţia de anul acesta a „Balului Mărțișorului”.

Şedinţă ordinară la AŢRU în prag de alegeri parlamentare


Întrunirea de la sediul AŢRU din ziua de 1 martie a început, cum se putea altfel decűt cu o mică introducere legată de Mărţişor, sărbătoarea primăverii la români. Preşedintele Tiberiu Juhász şi alţi bărbaţi de la Oficiul AŢRU au împărţit tuturor doamnelor mărţişoare şi trandafiri în semn de preţuire.
La şedinţă au luat parte 8 din cei 13 deputaţi AŢRU. Principalele puncte de pe ordinea de zi s-au referit la probleme bugetare, astfel deputaţii au aprobat în unanimitate planul bugetar pe anul 2018 al AŢRU şi al instituţiilor subordonate. Astfel, din totalul de 1.789.700.800 forinţi, cea mai mare parte a acestei sume este sprijinul de finanţare acordat de Statul Maghiar pentru şcolile şi grădiniţele româneşti administrate de AŢRU. 
Oficiul AŢRU va gospodări din 58,3 milioane ft, Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU din 48 milioane ft, iar între cele două reviste „Foaia românească” şi „Cronica” se vor împărţi, la fel care din 2009 încoace, în mod egal, cele 36,7 milioane forinţi, doar că pentru „Cronica”, AŢRU în calitate de proprietar va mai acorda în plus din surse proprii 3 milioane ft. Astfel, „Cronica” va funcţiona din 21,359 milioane ft, iar „Foaia românească” din 18,359 milioane ft. AŢRU a mai hotărât că va acorda sprijin financiar (500 mii ft) pentru Clubul Pensionarilor Români din Jula.
La şedinţă s-a votat şi delegatul AŢRU în Comisia Naţională Electorală, în persoana domnului Halász János Pál. Deputaţii AŢRU au luat apoi la cunoştinţă că domnul Tiberiu Rocsin, cel care trebuia să ocupe locul vacant în urma demisionării lui dr. Gheorghe Ruja, nu a acceptat numirea în această funcţie.
E.Ş.

Conferinţă despre învăţământul de naţionalitate la Jula


Sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula a găzduit, pe 28 februarie, o conferinţă despre învăţământul de naţionalitate românesc din Ungaria. Organizatorul a fost Grupul de lucru pedagogic din cadrul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Pe lângă directori şi profesori de la şcolile şi grădiniţele româneşti, administrate de AŢRU, la conferinţă au participat Tircsi Richárd, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, şi o delegaţie sosită din Arad, condusă de viceprimarul Bognar Levente
Oaspeţii din Arad au fost consilieri locali, specialişti în domeniul educaţiei, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, care au dorit să cunoască situaţia învăţământului românesc din Ungaria şi, totodată, să-şi exprime disponibilitatea de a oferi orice ajutor de care au nevoie şcolile şi grădiniţele noastre. În cadrul conferinţei, Ana Oros Şimon, consultant de specialitate al AŢRU, a ţinut o prelegere despre sarcinile autoguvernării pe ţară în învăţământul românesc de naţionalitate.

Dezvoltări importante la Grădiniţa românească din Jula


Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat miercuri, 28 februarie, o conferinţă de presă la Grădiniţa românească din Jula, unde a fost anunţată în mod oficial o mare investiţie care se va face în perioada următoare. Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta a hotărât recent acordarea a 50 milioane de forinţi petru construirea unei noi săli de grup, iar prin Programul Operativ de Dezvoltare Teritorială se vor acorda alte 50 milioane de forinţi pentru construcţia unei săli de sport pentru grădiniţă. Anunţul a fost făcut de către Traian Kreszta, purtător de cuvânt în Parlament, Tiberiu Juhász, preşedinte AŢRU. La conferinţa de presă a luat parte şi Tircsi Richárd, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, care a arătat că aceste dezvoltări sunt necesare şi justificate din motivul numărului crescător al copiilor care vor să frecventeze această grădiniţă. 
La eveniment a participat şi Kovács József, deputat parlamentar al oraşului Jula, care a vorbit despre importanţa asigurării condiţiilor cât mai bune ale instituţiilor în care învaţă copiii de azi. Directoarea grădiniţei, Ana Ciotea a arătat că această clădire demult şi-a depăşit limitele, în ultimii ani numărul copiilor a crescut de la 70 la peste 100. În cadrul lucrărilor de dezvoltare vor mai fi construite băi, vestiare şi depozite noi. Lucrările vor începe, conform planurilor, în cursul lunii iunii şi se vor încheia în luna septembrie. În acest timp, copiii grădiniţei vor fi găzduiţi de căminul de elevi de pe lângă şcoala românească din Jula.
E.Ş.

Ceasul de 200 de ani al bisericii din Cenadul Unguresc a fost reparat


La iniţiativa credincioşilor ortodocşi români din Cenadul Unguresc, în cursul lunii februarie anul curent a fost reparat ceasul bisericii ortodoxe române din Cenadul Unguresc, Protopopiatul Seghedin. Acest ceas, care are o istorie îndelungată, fiind cumpărat de către comunitatea ortodoxă română şi sârbă din localitate şi instalat după 1808, când a fost construită biserica, a funcţionat neîntrerupt în turnul bisericii de 32 de metri, până în urmă cu câţiva ani. În ultima perioadă, ceasul a fost întreţinut de către Túri András, fost crâsnic al bisericii, unul dintre meseriaşii din sat, însă, în ultimii ani, motorul şi alte piese vechi şi scumpe au fost obstacole care au oprit total funcţionarea acestuia. 


Deoarece oferta primită pentru cumpărarea unui nou ceas a fost de un milion de forinţi, la începutul lunii februarie au început să se adune donaţii pentru repararea acestuia. Înainte de lăsarea Postului Mare, la Cenad a fost organizat şi un bal de binefacere pentru acest scop. Fondurile obţinute în urma balului şi de la sponsorii din Cenadul Unguresc, Macău şi Jula, au făcut posibilă cumpărarea pieselor necesare, iar ceasul a fost reparat, precum şi iluminatul ceasului, pentru a se vedea ora exactă şi noaptea. De aceste intervenţii s-a ocupat Popovics Krisztián, şeful secţiei economice a primăriei din Cenad.
A.B.

Un actor în devenire: Lior Itai Cazac, elev al şcolii româneşti din Bătania, în rol principal la Teatrul „Jókai” din Bichişciaba


Nici zăpada, nici gerul şi nici drumurile acoperite cu gheaţă nu au stat în calea celor 80 de copii şi profesorii lor de la Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania, care – după multe greutăţi organizatorice – în sfârşit, în sâmbăta din 3 martie au ajuns la Teatrul „Jókai” din Bichişciaba, la spectacolul „Micimackó”, de A.A.Milne (Ursuleţul Winnie the Pooh), în care rolul lui Christopher Robin este jucat de colegul lor din clasa a 6-a: Lior Itai Cazac, un actor în devenire, un copil care şi-a demonstrat talentul până acum la nenumărate concursuri de poveşti româneşti dar şi în cercul de teatru în limba maghiară din Bătania.
Totuşi, cum a ajuns Lior Cazac să joace rolul principal într-o piesă de teatru, pe o scenă adevărată? În primul rând, aceasta se datorează talentului său înnăscut. Dar pe lângă asta, Dumnezeu i-a mai dat ceva: profesori atenţi şi părinţi buni.

2 mar. 2018

70 de ani în paşi de dans - Sărbătoarea dansului şi muzicii populare din Micherechi


Nimeni nu mai ştie de când cer micherechenii o casă de cultură mai mare. Cu siguranţă de vreo două decenii. Cei care s-au înghesuit sâmbăta trecută, 24 februarie, în Casa de Cultură „Gh. Dulău” să vadă serata folclorică dedicată aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea primei echipe de dansuri populare din sat ştiu cu siguranţă despre ce vorbesc. Această clădire iarăşi s-a dovedit a fi mult prea mică pentru cei vreo cinci sute de oameni, dacă nu mai mulţi, care au venit să sărbătorească împreună dansul şi cântecul popular românesc din Micherechi. A fost o seară caldă, de suflet, cu multe emoţii şi multe-multe aplauze, care aproape că nu mai vroiau să se termine…

Sprijin suplimentar pentru Grădiniţa românească din Micherechi


Foto: Bajtai László
Şcolile şi grădiniţele naţionalităţilor din Ungaria vor primi o suplimentare de 330 milioane de forinţi pentru anul 2018, a anunţat pe 21 februarie, la Budapesta, secretarul de stat din cadrul Ministerului Resurselor Umane responsabil pentru relaţiile cu bisericile, naţionalităţile şi societatea civilă. Soltész Miklós a anunţat că se vor împărţi 305 milioane de forinţi la 54 de autoguvernări ale naţionalităţilor din Ungaria, iar în acest an, pentru prima dată, 25 de milioane de forinţi vor fi direcţionaţi către 6 instituţii de cultură ale minorităţilor. Autoguvernările naţionalităţilor naţionale pot folosi aceşti bani pentru investiţii şi pentru funcţionarea instituţiilor proprii, a adăugat oficialul ungar la un eveniment festiv din Parlament, unde au fost invitaţi reprezentanţii naţionalităţilor.
Din partea comunităţii româneşti, vor primi sprijin suplimentar pe anul 2018 Grădiniţa românească (1,5 milioane Ft) şi Autoguvernarea din Micherechi (800 mii Ft). La festivitatea din Parlament au luat parte şi primăriţa Margareta Tat şi directoarea grădiniţei, Tünde Ruja Nyári, de la Micherechi.
E.Ş.


Duminica Ortodoxiei la capela românească din Budapesta


Prima săptămână din Postul Mare se încheie întotdeauna prin Duminica Ortodoxiei, sau a biruinței credinței ortodoxe asupra tuturor ereziilor, precum și a restabilirii definitive a cultului Sfintelor Icoane în Biserica Ortodoxă, indiferent de naționalitate. Această Duminică s-a stabilit prin hotărârea Sinodului de la Constantinopol (Istanbulul de astăzi, din Turcia), din data de 11 martie 843 și ea se cinstește cu sfințenie, de atunci și până în prezent, de către creștinii ortodocși de pretutindeni.


Seri de evanghelizare la Micherechi


Biserica Penticostală „Betel” din Micherechi organizează seri de evanghelizare în zilele de 15, 16 şi 17 martie. Fiecare program va avea invitaţi din România. În seara zilei de joi, 15 martie, va vesti evanghelia pastorul Avram Veveriţă din Timişoara, vineri seara pastorul Florin Gyúró din Oradea, iar sâmbătă va predica pastorul Dănuţ Aşchilean din Cluj. În ultima seară, penticostalii din Micherechi îi vor avea ca oaspeţi şi pe membrii Formaţiei Sirion din Lugoj.

O nouă expoziţie a Adelei Kiss: „Portrete din Jula”


În ziua de vineri, 9 martie, la Centrul Cultural „Erkel Ferenc” din Jula (Blv. Béke nr. 35) va avea loc vernisajul unei noi expoziţii a graficianei Adela Kiss. Titlul expoziţiei va fi: „Portrete din Jula”. Expoziţia va fi deschisă de Gyarmati Gabriella, istoric de artă la Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba. Evenimentul va începe la ora 18.00.
Adela Kiss este un artist plastic român originar din Jula, cu legături familiale la Micherechi, din partea mamei, şi la Bedeu, din partea tatălui. Artista trăieşte şi activează în Budapesta. Este absolventă a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula (1994) şi a Academiei de Artă „Ioan Andreescu” – Cluj-Napoca, secţia design. (1999). În anul 2000 a urmat un curs postgradual în cadrul aceleiași instituții.
E.Ş.

Teatrele din Arad şi Jula se pregătesc de o coproducţie comună


Pe 21 februarie, conducerile oraşelor înfrăţite Arad şi Jula au semnat protocolul de colaborare culturală pe anul 2018. Agenda culturală a acestui an cuprinde: expoziții, competiții sportive, colaborări în domeniul educației, asistenței medicale, schimburi de experiență între organizațiile de tineret, precum și întâlniri de lucru între arhitecți cu scopul protejării monumentelor istorice. Acordul de colaborare a fost semnat de primarul oraşului Jula, Görgényi Ernő, şi viceprimarul municipiului Arad, Bognar Levente.
Primarul Julei a prezentat câteva evenimente concrete din ultima perioadă: pe 7 martie va avea loc la Jula un meci de fotbal între reprezentanţii primăriilor celor două oraşe, meci care va avea retur pe 23 mai, la Arad. În ziua de 3 mai, în Muzeul din Arad va avea loc o expoziţie de artă plastică a artiştilor din Jula. Între 11–13 mai, la Jula va avea loc o conferinţă despre succesul întreprinderilor sociale, la care vor fi invitaţi şi arădenii. Pe 25 mai şi pe 8 iunie vor avea loc concursuri de pescuit, prima dată la Jula, apoi la Arad. Între 17–26 august, o delegaţie a oraşului Jula va participa la Zilele Aradului. Pe 6 octombrie vor comemora împreună cei 13 ofiţeri martiri de la Arad, iar în 7 noiembrie se va organiza la Jula manifestarea tradiţională „Stângeri de mâini”, care va fi sărbătorită şi la Arad, pe 7 decembrie.
Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale oraşelor înfrăţite este totuşi cel care va rezulta în urma colaborării dintre Teatrul din Jula, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” și Teatrul Kamaraszínház din Arad. Directorii celor trei instituții de cultură au semnat un acord pentru o coproducție inedită. Este vorba despre piesa de teatru „Rosencrantz și Guildenstern sunt morți” de Tom Stoppard, care va avea în distribuţie şi actori arădeni. Ea va putea fi vizionată în 14–15 iulie la Jula, iar în noiembrie la Arad.
Acordul de înfrățire între cele două orașe Arad şi Jula a fost semnat acum 24 de ani. Scopul declarat a fost acela de întărire a legăturilor dintre comunităţile situate de o parte şi alta a frontierei prin colaborări culturale.
E.Ş.

Şedinţă ordinară la Autoguvernarea pe Ţară

În ziua de 1 martie, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria a ţinut o şedinţă ordinară cu următoarele subiecte: 1. Informare despre cele întâmplate între cele două şedinţe; 2. Aprobarea bugetului pe anul 2018 al AŢRU şi al instituţiilor subordonate; 3. Aprobarea planului de afaceri pe anul 2018 al Editurii de Presă şi Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL; 4. Negocierea cererii Clubului Pensionarilor Români din Jula; 5. Raport privind îndeplinirea declaraţiilor de avere ale deputaţilor Adunării Generale a AŢRU; 6. Aprobarea indemnizaţiilor şi taxelor de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ public aflate în subordinea AŢRU; 7. Stabilirea datei de înscriere în unităţile de învăţământ preşcolare, pentru anul şcolar 2018/2019; 8. Delegare în Biroul Naţional Electoral; 9. Luarea la cunoştinţă a deciziei de demisie a domnului Rokszin Tibor, 10. Diverse.
Despre deciziile luate la şedinţa AŢRU vă vom informa în numărul următor.

Şedinţa comisiei culturale a AŢRU


Comisia culturală şi pentru tineret a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi-a ţinut şedinţa de lucru în ziua de 21 februarie, la sediul AŢRU din Jula. Întâlnirea a reunit toţi membrii comisiei, în frunte cu preşedintele Bertold Netea, dar şi alţi reprezentanţi ai AŢRU.
Prima problemă dezbătută a fost analizarea situaţiei actuale şi dezbaterea şi aprobarea programului de lucru al comisiei pentru anul 2018. Preşedintele comisiei a propus ca să se ajungă în cât mai multe sate româneşti, să se poată lua contact cu cât mai mulţi români şi cu cât mai multe organizaţii, asociaţii şi autoguvernări româneşti pentru colaborare şi scopuri comune, pentru ca aceştia să ştie că pot fi susţinuţi, pentru a scrie împreună proiecte pentru diferite evenimente culturale, etc. A fost aprobată şi propunerea de a se ţine următoarele şedinţe ale comisiei în deplasare, în diferite localităţi, următoarea întâlnire de acest gen fiind propusă şi votată să se desfăşoare în luna mai, la Medgyesegyháza.
La cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi s-a aprobat lista programelor culturale propuse pentru perioada de primăvară, primele două programe de anul acesta sprijinite de AŢRU şi Centrul de Documentare fiind „Cupa Carnavalului”, organizată pe 23 februarie la Leucuşhaz şi „Serbarea aniversară a 70 de ani de dans popular la Micherechi”, organizată pe 24 februarie.
Pentru această primăvară, alte evenimente propuse sunt: „Cupa Tanasi”, pentru data de 10 martie, „Cupa prieteniei”, care va avea loc în luna mai şi Festivalul „Perinţa”, propus pentru ziua de 4 iunie. Deoarece comisia culturală şi pentru tineret nu are fonduri proprii, programele se organizează cu fonduri obţinute prin proiecte sau cu sprijin financiar din partea AŢRU. La întâlnire, Mariana Negreu Vetró, director la Centrul de Documentare al AŢRU a trecut în revistă câteva din programele pe care le pot realiza anul acesta, pentru care au proiecte şi fonduri proprii, cum ar fi: tabere, programul echipei de dansuri a CDI, festival de colinde, etc.
A.B.

Mărţişor la Macău


Autoguvernarea Românească din Macău împreună cu Asociaţia Românilor din Macău organizează sâmbătă, 3 martie, cu începere de la ora 15.00, o sărbătoare dedicată Mărţişorului şi venirii primăverii. Evenimentul se va desfăşura în incinta Centrului de Conferinţe „Korona” din Macău.

„Cupa carnavalului”, o competiţie a fotbalului şcolar, la Leucuşhaz


„Cupa carnavalului”, organizată la Lecuşhaz de 17 ani consecutiv, s-a dovedit a fi o adevărată olimpiadă a fotbalului şcolar. Este vorba despre o competiţie de fotbal pe teren redus, la care participă elevi de la toate şcolile din Ungaria în care se predă limba română. Anul acesta, la competiţia din 23 februarie, au participat elevi, băieţi şi fete, în echipe mixte, de la zece şcoli din localităţile: Chitighaz, Aletea, Micherechi, Leucuşhaz, Pocei, Săcal, Bătania, Jula, Cenad şi Apateu.
Competiţia a fost organizată şi finanţată de către Autoguvernarea Românească din Leucuşhaz, în colaborare cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi cu Centrul de Documentare al AŢRU, la eveniment fiind prezenţi şi reprezentanţii AŢRU, preşedintele Tiberiu Juhasz şi Gheorghe Cosma, şef de oficiu.
Au avut loc peste douăzeci de meciuri, tinerii fiind arbitraţi de către arbitrii István Bíró şi Tamás Bíró.








Pasiunea pentru fotbal se naşte şi se educă încă din copilărie. De aceea, Gheorghe Santău, preşedintele Autoguvernării Românilor din Leucuşhaz, gazda evenimentului şi cel care a contribuit la iniţierea acestei competiţii sportive în anul 2001, ne-a mărturisit că şi-a dorit să promoveze acest sport în rândul copiilor şi tinerilor fiind motivat şi de faptul că în urmă cu 37 de ani, profesorul de educaţie fizică din Leucuşhaz, Teodor Fenyvesi, a organizat aici prima „Cupa Coşbuc”, astăzi „Cupa prieteniei”. „Ne bucurăm că suntem gazdele acestui eveniment. Această Cupă a Carnavalului o organizăm de obicei în luna februarie, după cum dovedeşte şi denumirea acesteia, când sunt în toi serbările de carnaval, iar şcoala generală din localitate ne oferă sala de sport foarte adecvată pentru o astfel de competiţie. În urmă cu 37 de ani, aici la Leucuşhaz a avut loc primul concurs de acest gen, “Cupa Coşbuc”, azi cu numele de “Cupa prieteniei”, care anul acesta va fi organizată iar la noi la Leucuşhaz, în luna mai. Ne bucurăm să avem astăzi la Leucuşhaz tineri şi profesori din zece localităţi şi sperăm să putem organiza încă mulţi ani înainte aceste întâlniri”, ne-a spus domnul Gheorghe Santău.
A.B.

Rezultate finale:

Locul 1 – Jula
Locul 2 – Pocei
Locul 3 – Chitighaz
Locul 4 – Apateu
Locul 5 – Micherechi
Locul 6 – Cenadul Unguresc
Locul 7 – Leucuşhaz
Locul 8 – Săcal
Locul 9 – Bătania
Locul 10 – Aletea








Cea mai frumoasă zi de primăvară a revistei „Familia” lui Iosif Vulcan


Cu prilejul apropierii datei de 9 martie, debutul poetic al lui Mihai Eminescu, evocăm importanţa revistei culturale „Familia” a lui Iosif Vulcan pentru românii din Ungaria şi Transilvania în a doua parte a secolului al XIX-lea.
Revista „Familia” a fost înfiinţată în iunie anul 1865, la Pesta, de publicistul şi scriitorul Iosif Vulcan, când acesta era doar un tânăr de 24 de ani. Numărul de probă a apărut la 1/13 mai, iar numărul 1 la 5/17 iunie. Prima serie a revistei „Familia”, cea de sub conducerea lui Iosif Vulcan, este un caz unic în analele publicisticii româneşti, prin longevitatea ei de patru decenii. La renumele său a contribuit în mod esenţial şi faptul că, în numărul 6 al revistei, apărut la 25 februarie/9 martie 1866, a debutat Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea…”
Iosif Vulcan s-a născut în judeţul Bihor, la Holod, în anul 1841. A fost scriitor, publicist, poet, membru al Academiei Române. Studiile le-a făcut la Oradea, iar după absolvirea liceului s-a înscris la Universitatea din Budapesta, unde şi-a luat licenţa în Drept. Ca student începe să scrie în perioada în care se afla la Budapesta. În anul 1861, la Pesta a redactat revista „Gura Satului”, foaie umoristică.
Intenţia lui Iosif Vulcan de a edita o revistă culturală şi literară a fost de la începutul activităţii sale gazetăreşti. Această realizare pretindea domeniul culturii şi literaturii române. Titlul revistei are o semnificaţie dublă: năzuinţa de a se adresa fiecărei familii româneşti în parte şi „Familiei” mai mari, de fapt întregii naţiuni.
Revista lua în considerare stadiul de dezvoltare a vieţii sociale şi culturale a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Totodată în paginile revistei „Familia”, literatura a ocupat un loc de frunte. Cel mai însemnat episod din existenţa revistei este legat o zi de primăvară din anul 1866, când Vulcan a primit un pachet de la Cernăuţi, care cuprindea nişte poezii ale unui tânăr de doar 16 ani, pe nume Mihail Eminovici. Vulcan a ales dintre ele poezia „De-aș avea”, pe care a publicat-o însoţiţă de o notă redacţională: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut.” Este bine ştiut faptul că Vulcan este şi „nașul literar” al celui mai important poet român, schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. În următorii ani „Familia” a publicat multe alte poeme ale lui Eminescu, dedicându-i poetului, la moartea acestuia, un întreg număr – cel din 7 iulie 1889.
În revista „Familia” apar diverse traduceri în proză şi versuri, articole constructive, scrieri într-un stil degajat şi familiar, articole utile în emanciparea omenirii, nuvele, schiţe, fragmente de romane traduse din literatura străină. Coloanele revistei au stimulat tot timpul creaţia poetică transilvăneană.
În 1880, Iosif Vulcan s-a mutat la Oradea, unde va continua să scoată revista „Familia”. Pe toată durata vieţii sale, Vulcan a fost un susţinător important al vieţii culturale româneşti din Transilvania.
Revista „Familia” s-a păstrat până în zilele noastre. Ea apare la Oradea, fiind considerată una dintre cele mai valoroase publicaţii culturale româneşti.
Anita László, studentă la jurnalism, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...